(It's hard) Letting you go...

Titlul este titlul unei piese Bon Jovi pe care o ascult de aproximativ 4 ore pe repeat pentru ca trebuie sa recunosc, e singura seara cand ma relaxez in fata calculatorului... De vreo 2 saptamani sunt o business woman(exagerez) care isi ocupa timpul cu tot felul de chestii care pana la capat, nu stiu cat de mult ma vor ajuta... Weekendul trecut ce am respirat si eu... Am fost cu ai mei intr-o excursie la vulcanii nororoiosi, in care m-am mai destins. Dupa ce am pierdut cateva ore bune impartind pliante la Altex, am mers cu grupul in campanie la ### nu fiindca am vreo treaba cu politica, ci pur si simplu pentru ca ne-au mintit ca ne vor da cateva milioane bune pentru munca depusa si anume: plimbat prin tot orasul impartind pliante, pungi, pachete si altele, sperand ca din salariul astora sa-mi platesc si eu macar jumatate din scoala de soferi:). Dupa ce ca aveam pe cap jobul meu part-time, campania la ### si orele de canto, m-am inscris si la Miss Dambivita ca nah, trebuia sa fie drumul cu oameni. Imaginati-va cum fac fata:). Nu am dormit nopti bune dar stiu ca va merita! Am trecut de preselectie si peste o saptamana va fi renumitul bal. Ah, da! Balul este Vineri, 5 iunie, la ora 17:00, la Casa Sindicatelor, invitat Puya(neinteresant), pretul biletului este de 15 ron. Pentru detalii, lasati-mi un mesaj:). Revenind la povestire, trebuie sa recunosc ca desi nu am eu fata de miss, muncesc pe branci pt a invatat niste amarate de dansuri care la prima vedere sunt niste chestii banale, dar privite in ansamblu, te doboara. Partenerul meu, Dragos Mutu, colegul meu de clasa, este un tip foarte haios, iar in aproape 2 saptamani, noi nu am reusit sa invatam niciun dans pentru ca in mare parte el sta la tigara, eu cant, sau ii imitam pe Banica si pe Andreea Marin la "Dansez pt tine", varianta parodiata. Atmosfera este frumoasa dar uneori tensionata, s-au legat deja prietenii si suntem un colectiv foarte misto. In alta ordine de idei, maine am si un concurs la Rm Valcea, la care m-am calificat cu "MIlord" si sper sa iasa bine pt ca am muncit f mult... La bal voi canta (se stie) si chiar mi-as dori sa veniti sa vedeti pentru ca va iesi ceva foarte misto, avand in vedere ca se munceste foarte mult si se omoara foarte multi nervi:).
Aveti grija de voi si traiti clipa!

P.S: I've got nothing to prove for it's you that I'd die to defend (el stie de ce...)! Nu regreta niciodata nimic si arata lumii intregi ca stii sa ierti si sa iubesti!

Give me a reason to dance in the dark...

Azi am fost marcata de un eveniment... O cunostinta a mea s-a intalnit cu o persoana foarte speciala din viata ei si m-a inspirat sa scriu articolul asta... Sunt inecata in regrete (pt prima data), in sentimente de dor, dragoste si ura... Atunci cand poate ea a iubit dar n-au stiut niciunul dintre ei, atunci cand el a lasat-o pentru o iubire mai veche si ea a suferit, atunci cand ei s-au certat, atunci cand el i-a spus ei ca o uraste si ca nu mai vrea s-o vada niciodata, atunci cand ea a plans, atunci cand intre ei a fost multa indiferenta, atunci cand nu se salutau, atunci cand se priveau in ochi, atunci cand se evitau, atunci cand au crezut ca s-au uitat unul pe celalalt, atunci cand ea s-a indragostit, atunci cand el a crezut ca e fericit, atunci cand el a fost parasit, atunci cand ea se gandea la el, atunci cand el o vorbea pe ea de rau, atunci cand el si-a luat inima in dinti si a sunat-o sa-i spuna ce simte, atunci cand ea poate a plans... Atunci cand s-au revazut si s-au ignorat, atunci cand ea a vrut sa distruga orgoliul dintre ei, atunci cand l-a sunat sa-l intrebe cum se mai simte, atunci cand el i-a propus sa iasa impreuna, atunci cand ea a acceptat, a fost 100% sigura ca toate astea vor ramane simple amintiri... Cum o fi sa suferi in tacere zile peste zile, sa te gandesti ca lui nu ii pasa dar defapt si el sa se gandeasca la tine cum tu te gandesti inainte sa adormi? E o chestie atat de ciudata... amintiri, priviri, vorbe care au durut, pasiuni comune si probabil inceputurile unei frumoase prietenii. Dupa atata timp sa se intalneasca pe o banca in parc [probabil], sa discute ca alta data si sa-si dea seama intr-un final ca e mai bine pt ca fiecare a luat-o pe drumul lui... Ea traieste o frumoasa poveste de dragoste cu cel pe care il iubeste, iar deocamdata, el se refugiaza in muzica... Va veni soarele si la el... Merita sa fie fericit. E un suflet de aur:)..[asa mi-a spus ea]. Am ales sa scriu despre ei pt ca intr-un fel cred ca fiecare dintre noi se regaseste in povestea lor... Si totusi, eu cred ca ea l-a iubit si poate daca i-ar fi spus... sau mai bine ca nu i-a spus... si ce frumos era sa fie impreuna... ce bine le statea:). Sper sa fie fericiti acolo unde sunt si cel mai important e ca au luptat si s-au ales cu o prietenie din ce in ce mai sincera si mai profunda [sper]... Sa fiti fericiti...

Povestea e putin [mai mult] subiectiva... Mi-am spus punctul de vedere in multe chestii deci trebuie tratata ca atare:). Si totusi, daca ar fi fost impreuna?!:). Am scris despre ei pentru ca sunt niste persoane speciale pentru mine...

O piesa in ton cu ce am scris...


Celine Dion - Map to my heart [Bonus Track]
Asculta mai multe audio Muzica »

I'm killing loneliness with you...

O piesa pe care n-am mai auzit-o de foarte mult timp, pe care o aveam in calculator... Mda... si uite dintr-o piesa in care evident, ma transpun, gandul imi zboara la NOI... Mi-e dor de "noi"... Doar o noapte ne desparte si vom fi din nou impreuna pentru ca nu stiu dar de ceva timp simt ca se ivesc numai chestii neprevazute si de multe ori 2-3 ore nu ne sunt de ajuns... M-as iubi o viata cu el sau "forever and a day", cum spune iubitul de Jon Bon Jovi, acest "forever" sa dureze la nesfarsit... Cand suntem "noi", ma simt de parca as fi intr-un ritual sacru, depasindu-mi conditia, dincolo de timp si spatiu, dincolo de limite relative ale vietii... Ma inspira, ma linisteste, ma transforma...

Despre reincarnare,vieti viitoare,transformari pe care unii le contesta...

Stiti ca eu am o tacaneala... De ceva timp (vreo 2 ani) studiez filozofie, cultura si religie hindusa, nu pentru ca m-ar batea un gand sinucigas de a ma marita in India, ci pur si simplu din placere, curiozitate, fascinatie.Cel care m-a inspirat este Mircea Eliade care a avut probabil aceeasi sete de cunoastere a Indiei ca si mine. Fiind absorbita in misticismul unei carti proaspat imprumutate de la biblioteca, am citit cateva chestii interesante pe care as vrea sa vi le impartasesc. Cartea se numeste "Principiile reincarnarii", este scrisa de A.T. Mann si are ca pasaje la inceputul fiecarui capito, o sintagma spusa de un mare filozof, invatat, mesaje antice, istorice...

"De nu vei avea in launtru-ti adevarul mortii si nasterii tale, un strain, un ratacitor vei ramane pe pamantul umbrei si nelinistii." (J.W. Goethe)

"Cineva poate atinge orice stadiu al fiintei la care s-a gandit in final, cand s-a eliberat de trup, fiind pentru totdeauna absorbit de gandul insusi." (Sri Krishna)

"Dupa cum un om isi scoate hainele purtate si isi pune altele noi, asa si sufletul intrupat isi arunca trupurile purtate si intra in altele noi." (Bhagavad-Gita)

"Mi-am amintit multe existente anterioare prin care trecusem: una, doua nasteri, trei, cincizeci... o suta de mii, in diferite perioade ale lumii." (Buddha Gautama)

"Pe acela care, purificat, ar rupe acest cerc vicios si ar respira o data in plus aerul Raiului-il salut!" (Tablita de aur orfica)

"Priveste focul, priveste fumul: ceea ce omul transforma in foc prin activitatea lui spirituala sunt spiritele pe care el le elibereaza la moarte." (Bhagavad Gita)

"Sufletul se naste, traieste si nu moare nicicand." (Dna Smith, Guirdham)

Asadar, voi credeti in reincarnare sau in viata de dupa moarte?:)

Scar tissue...

Am reauzit piesa celor de la Red Hot Chilli Peppers dupa mult timp, incat acum cred ca vreo 4 zile o las in Winamp pe repeat. Am avut o zi plina in care am avut emotii, am ras, am stat in ploaie, am stat in bataia vantului, m-am sufocat intr-o duba neaerisita impreuna cu 7 prieteni, am intrat in panica si mi-a fost dor... de NOI. He, he de cat timp n-am mai vb despre "noi". NOI este acum o baza astromonomica imensa [prima comparatie care mi-a venit in minte], am putea sa concuram chiar si cu NASA, care pe moment este indestructibila. Am ajuns sa ne cunoastem mai bine, sa ne construim ganduri si trairi impreuna, sa ne iubim fara limite in locuri necunoscute, in asternuturi straine, langa oameni care pur si simplu nu inteleg. NOI... [paradox]...
Ascultati piesa si traiti-va viata!


Red Hot Chilli Peppers - Scar Tissue
Asculta mai multe audio Muzica »

Amintiri de prin clasa I...

Am dat pe "iutub" de niste piese pe care nu le-am mai auzit de foarte mult timp si peste niste trupe care acum au disparut... Erau la moda acum 10 ani, cu piese ritmate despre adolescenta,dragoste,suferinta si petreceri.. Ce isi putea dori mai mult o fetita rebela ca mine in clasa I decat colectia de albume N&D, Genius, Andre, Animal X, ASIA, sau altii?:)
Enjoy...

N&D-Vino la mine... Asa am inceput sa cant...


Genius-Macho Man-imi placea la nebunie:D


Valahia-Banii... Cand era si Costi Costita... Hai ma ca gagicul lui Tarky (fostul,pardon) canta chiar bine:)


Double D-Spune daca vrei... In primul rand ca eu nu intelegeam la ce se refera piesa, dar fetele aveau voci bune:).


Next... modelul multor fetite pe vremea aia... Andre-Lasa-ma papa la mare... imi amintesc ce fericita eram la concertele lor... si totusi piesa suna a manea:))


Alte fete dragute care acum au devenit cele mai mari pitzipoance... Bambi-2 ochi caprui...

La capitolul fete... Angels-Asa's baietii. Raluca era la inaltime si fata si-a vazut de treaba ei pana in prezent.Bravo Raluca!


Povestea piesei urmatoare este ciudata... Sweet kiss-Alin, Alin.Cand aveam eu vreo 9 ani imi placea de un tip de 14 ani pe care il chema... Alin. Si ii cantam mereu piesa asta, dar el se uita la fetele de varsta lui.. Bad boy... Deja rad isteric de cateva minute..


Si acum... Da-mi noptile inapoi-ASIA... Geniala piesa... Eram mica ma...:))


Si acum ceva mai vechi...Prima formula ASIA cu Anemona. Inima mea. P.S: Imi placea de Irina!


La capitolul cei ai tari tipi, pe atunci, dupa parerea mea erau Animal X...
N-am crezut... Tin minte atunci au aparut influentele house la
noi...


Pentru ea-Animal X ... memories:x. 3 baieti simpatici cu porecle ciudate(Vierme,Soparla,Hiena), din Constanta, cu sound dragut...


Tot la capitolul tipi draguti... Radu de la N5-Iti vei aminti... 8->

Doamne,vino Doamne, sa vezi ce a mai ramas din oameni...

Am ales acest titlu (scuze Octavian), pentru ca am vazut asta la statusul amicului meu cantaret si mi-a adus aminte de piesa asta geniala.Defapt, Valeriu Sterian este un geniu... M-am emotionat atat de mult incat m-am decis sa va transmit si voua putina emotie. O sa postez videoclipul piesei impreuna cu un link cu ceva interesant(tot de Octavian trimis), ce fac oamenii cand nu au lipsa de ocupatie, sa cand vor sa devina adulti, asa cum se spune in videoclipul respectiv. Nu va mai dau asa multe detalii, va rog sa intrati singuri si sa vedeti despre ce e vorba...


http://www.iubimnatura.org/forum/showthread.php?p=1109#post1109

Last week...

Pai ce sa va zic... o sa incep cu povestirea unor intamplari dragute din weekend. Am fost lamunte cu niste amici cu care m-am duistrat foarte misto, mi-am incarcat bateriile, caci luni am avut teza la romana si nah, trebuia sa ma descurc chiar daca am invatat printre picaturi la munte:). Picaturi, metaforic vorbind, deoarece nu prea a plouat la munte, ba chiar a fost vremea frumoasa. Revenind la viata citadina, monotona din Targoviste, azi am avut un concurs la istorie despre Uniunea Europeana la care am luat locul I, m-am facut si cu ceva banuti de buzunar si am si constiinta impacata. In rest,toate bune si frumoase... Weekendul asta e compromis ca plec la tara, la pomana strabunicii mele, va fi o reintalnire a familiei, iar luni o iau de la capat...
Aveti grija de voi!

Memories,smile,tears,love...

Am avut o zi...ma da' am avut o zi...
Am inceput ziua pe "Tous les blues sont ecrits pour toi"-Celine Dion, o piesa care m-a marcat si cine se trezeste pe ea, va avea cu siguranta o zi memorabila. Dupa vreo 4 ore la scoala ca ce e mult strica, am plecat frumusel cu Ramona sa ne clatim ochii ca pitipoancele prin magazinele de lux de la "Fisrt Mall" sau 1 Mai (cine stie, cunoaste).Inainte de asta, am trecut pe la fast-food sa ne luam ceva de mancare si Ramona imi spunea cat de mult ii plac baietii micuti gen 11-12 ani, iar eu nedumerita, ma uitam lung la ea. La o privire mai atenta, in spatele nostru se aflau 3 pushti de clasa a5a, a6a, care radeau de mama focului la auzirea afirmatiei Ramonei. Incantati probabil de textele originale de agatat ale divei noastre, ea i-a rugat politicos sa faca o poza cu ea. Cei 2 masculi feroce relativ inalti, l-au trimis pe bietul Praslea in ghearele balaurei [glumeam], iar balaura, draguta cum e de obicei, i-a dat un pupic pe obraz inrosindu-l pana in talpi. Am mancat, ne-am plimbat si am pornit in misiunea noastra..."shopping". Dupa ce ne-am holbat pe la tenesi, chestii, am pus ochii pe niste tricouri foarte dulci la reducere si n-am stat mult pe ganduri. Apoi, am mers sa bem un suc si timp de aproape o ora, ne-am gandit cum sa batem 2 pitzipoance si sa le furam decapotabila. Dupa ce ne-am cam rupt de picioare, am dat si noi o tura prin parc ca tare era frumos afara si ce idee ii vine Ramonei: hai sa mergem pe malul Ialomitei sa "vezi ce privesliste, Sandra"... Zis si facut... Aici incepe partea interesanta. Cine cunoaste cat de cat parcul Chindia, stie ca trebuie sa traversezi un fel de parau,o valcea ca sa ajungi pe malul Ialomitei, asa ca Ramona se chinuie vreo 10 minute sa paseasca pe niste pietre cam instabile si ajunge intr-un final pe malul celalalt. Eu, am ramas si cu ghiozdanul meu si cu geanta ei in mana si da-i si treci... Hop,tzop si gata... Fericite ca trecusem de partea grea a misiunii, am fugit prin iarba speriata de serpi si de posibili violatori pana pe malul Ialomitei. Ce sa vezi? un rau murdar si intunecat care era demn de poeziile prietenului mei, Bacovia, asa ca ne-am intors in aceeasi graba sa nu ne prinda serpii si violatorii [:))].Ajunse de unde teoretic plecasem, ne gandeam cum sa trecem paraul ala nenorocit...Vazand ca in prima faza nu prea aveam sanse sa trecem inapoi, iar Ramona s-a gandit sa-l sune pe prietenul ei sa vina sa ne scoata de acolo. Mentionez faptul ca bietul om era la serviciu si iubita lui o ardea aiurea prin valcele. Mi-am luat inima in dinti si am fugit pe pietrele acelea care dansau in apa rece ( am aflat mai tarziu), spre uimirea Ramonei. ea insa, a ramas acolo... Concentrata fiind asupra trecerii marelui "fluviu", s-a dezechilibrat si a cazut in apa udandu-se grav la picioare (mentionez ca scumpa mea colega venise in papuci pt ca era cald), eu lesinand de ras pe celalalt mal. Asezandu-ne calm pe banca, Ramona a inceput sa-si inchipuie chestii si ganganii care picau sau se urcau pe noi, astfel incat am plecat si de acolo... Am avut o super zi in care mi-a lipsit un singur lucru... el... I miss him...Acum ma delectez cu o piesa veche dar superba.. Holograf-Ochii tai , relaxandu-ma in pat si gandindu-ma la ziua de 1 mai cand vreau sa ploaua torential (el stie de ce).
Va pup si aveti grija de voi!

Fara titlu...

Fara titlu tocmai pentru ca sunt intr-o stare ciudata, pe care nu o pot explica. De cateva zile ma simt obosita atat fizic cat si psihic si incerc sa-mi umplu timpul cu cat mai multe activitati interesante pentru ca am ajuns sa ma plictisesc groaznic. Azi m-am reapucat sa citesc romanul care mi-a marcat adolescenta "Maitreyi" de Eliade pentru a 4 a oara pentru ca din cate am inteles vom da teza din el, iar detaliile nu le mai retin... Pierduta in fascinantul spirit al Indiei, petrec amortita ore in sir in pat, uitandu-ma la umbrele de pe pereti, numarand literele sau asteptand nerabdatoare sa sune telefonul. Am inceput scoala, am revenit la vechile obiceiuri dar cu toate astea sunt hiperactiva, n-am stare, as alerga de colo, colo doar ca sa se intample ceva interesant... Sunt asa de marti... Probabil faptul ca nu l-am mai vazut pe Andrei m-a adus in starea asta, sau nu... cine poate stii? O sa incep descrierea unei zile monotone de joi (imi vine in minte piesa celor de la Vama Veche-Nu am chef azi), m-am trezit dezorientata la ora 7, recunosc, prima mea desteptare pe o piesa care imi merge la suflet [Eurythmics-Miracle of love], dupa luni bune de trezire brusca pe o melodie polifonica enervanta si apasatoare si m-am dus chiauna la baie cu talpile obosite pe gresia sloi, lasand in urma mea un sunet linistitor si fad. M-am imbracat repede cu primul tricou cazut in maini si cu prima pereche de pantaloni zarita, mi-am afundat discret genele in rimel, mi-am pus bine cunoscutii ochelari de soare, m-am urcat in masina si am plecat la scoala... Ajungand in clasa, unde erau cateva muste, evident, m-am asezat in banca mea sictirita si am asteptat... ce? Nici eu nu stiu. A trecut cu greu ora de marketing din care, sincer va spun, n-am inteles nimic si m-am vazut intr-o clasa straina pe un rand numai cu baieti, la inspectia la istorie... De acolo am cam pierdut firul, in sensul ca m-am concentrat la lectie, iar gandurile mele tulburatoare disparusera. A urmat o ora de resurse umane la care nu stiu daca eram sau nu in clasa[paradox], dupa care,mintea luminata a lui Burca a prins un paianjen mare si i-a dat drumul pe banca mea. Am simtit ca mor!Am aracnofobie si ma panichez imediat, simt cum se urca zeci de ganganii pe mine si mi se taie respiratia... Nauca si cu corpul tremurand am revenit in clasa asteptand sa se intample ceva...Momentul mult asteptat a si sosit la cateva minute.Bucurosi la aflarea vestii ca profa de romana a nascut, am plecat spre casa... M-am trezit acum 2 ore cu corpul obosit, cu cartea in brate, la fluieraturile sadice ale tatalui meu. Are omul asta o placere deosebita sa ma trezeasca cu fluieraturi,tipete si urlete... Este un insensibil!:)). M-am intors pe cealalta parte si am inceput sa citesc pana in momentul in care am fost tulburata de mama: a venit sa ma anunte ca primisem un mesaj de la Andrei prin care imi spunea ca iese cu baietii. S-a putut citi dezamagirea pe fata mea si nu pentru ca Andrei iesea sa se distreze (chiar ma bucura asta), ci pentru ca urma o alta seara de una singura in universul asta virtual, scarbos, dar de care intr-un fel sunt dependenta. Am reinceput sa citesc, pagina cu pagina si sa ma transpun (ca de obicei) in fiecare fraza scrisa de Eliade. De aici iar am pierdut firul si m-am trezit asezandu-ma la calculator si scriind pe blog... Au urmat alte momente de tensiune cauzate de invidia si prostia unor specimene care duc lipsa grav de viata sexuala si linistirea de dupa, vazandu-l pe Jon Bon Jovi la Oprah, la televizor... Intre timp a intrat si Andrei pe mess si deja ma simt mult mai bine... Am o stare ciudata, pe care nu stiu cum s-o explic tocmai pentru ca in mintea mea este momentan un haos... Help me!!!
Aveti grija de voi!