Ai laic futbol... end... Mister Ricky, frate cu Inna Hot la engleză de baltă!

Frumuşelul, Voicu, a lu' Bote, participă la Mister World şi şi-a făcut şi el o prezentare drăguţă despre el... dacă avea puţin creier, lua şi el ceva lecţii de pronunţie în engleză, măcar să nu pară ca România e o ţară de inculţi...
Enjoy!

Eşti femeie pentru că...

... îţi plac culorile deschise...
...iubeşti să te uiţi la nori...
...îţi place să pierzi ore în şir prin magazine...
...îţi place să bârfeşti cu prietenele la cafea...
...îţi place să-ţi simţi pielea catifelată, mirosind a vanilie...
...ai idealuri...
...eşti frumoasă...
...pui suflet în tot ceea ce faci...
...eşti sensibilă...
...îţi plac florile...
...plângi la fiecare film siropos...
...scrii în jurnal...
...în copilărie erai prietenă cu băieţii...
...eşti nehotărâtă asupra ţinutei pentru un anumit eveniment...
...după o săptămână vrei altă pereche de pantofi la modă...
...iubeşti pe cineva care nu merită...
...ai fost înşelată...
...la miezul nopţii un vechi prieten te sună şi-ţi spune că te iubeşte...
...ţi s-au dedicat piese de suflet...
...ştii să seduci...
...îţi colorezi unghiile cu roşu...
...foloseşti un parfum floral...
...dansezi lasciv...
...eşti doar pentru cel pe care îl iubeşti...
...plângi pentru cine nu merită...
...lumea din jurul tău are încredere în tine...
...ai făcut greşeli copilăreşti...
...ştii să faci dragoste...
...eşti naivă...
...eşti sălbatică...
...eşti frumoasă...
...eşti tu însăţi...
...urăşti piţipoancele şi ipocriţii...
...prietenul tau cel mai bun te place...
...îi dai o şansă să te facă fericită...

Sunt femeie pentru că... mă regăsesc în ce am scris mai sus...

Recomandări pentru sâmbătă seara...

Owl City-Fireflies (super piesă)


Gossip-Heavy Cross

Looking through her eyes...

2 Martie 2010... O zi specială... Jon Bon Jovi împlineşte 48 de ani, astăzi se împlineşte un an de când l-am cunoscut pe bunul meu prieten Florin şi odată cu ziua asta, am părăsit Bucureştiul meu de altă dată... Bucureştiul în care eram doar noi, uitaţi de lume şi de realitate. A început un nou capitol din viaţa mea dar încă nu mă pot stăpâni... Nu voi încerca să scriu despre ceva ce nu mai există şi totdată despre ceva care doare enorm... Weekend-ul ăsta am fost la Bucureşti să-mi adun amintirile, să mă transform. A fost frumos! Sâmbătă seara s-a lăsat cu un super concert Marfar in club Jukebox, cu cântat, dansat şi zbenguială până pe la 4 de dimineaţă, iar duminică s-a lăsat cu dragoste, lacrimi şi război... Duminică a fost ultima noapte de dragoste, iar de 1 Martie am declarat război. Mă doare! Dar încrederea e mai presus de orice! Mă simţeam destul de rău şi am hotărât ca aseară să ies cu nişte prieteni. Am nimerit prin Grozăveşti la nişte studenţi la medicină. Am râs, am făcut caterincă, dar odată ajunsă acasă, PE JOS în şosete, pentru că de 3 zile eu am umblat tot Bucureştiul pe tocuri şi nu mai îmi simţeam picioarele, mi s-a făcut dor de el. Era ciudat să vezi la 11 noaptea o tipă în şosete umblând HAOTIC pe străzi... Am devenit un monstru! A fost totul pentru mine... acum va trebui să renasc din propria-mi cenuşă, cum am făcut-o mereu... It's hard letting you go... Astăzi m-am relaxat pe Lipscani la un Cafe au lait, după care m-am îndreptat îngândurată spre gară... Am plâns, dar soarele mi-a uscat lacrimile... Sunt doar eu...