2 Martie 2010... O zi specială... Jon Bon Jovi împlineşte 48 de ani, astăzi se împlineşte un an de când l-am cunoscut pe bunul meu prieten Florin şi odată cu ziua asta, am părăsit Bucureştiul meu de altă dată... Bucureştiul în care eram doar noi, uitaţi de lume şi de realitate. A început un nou capitol din viaţa mea dar încă nu mă pot stăpâni... Nu voi încerca să scriu despre ceva ce nu mai există şi totdată despre ceva care doare enorm... Weekend-ul ăsta am fost la Bucureşti să-mi adun amintirile, să mă transform. A fost frumos! Sâmbătă seara s-a lăsat cu un super concert Marfar in club Jukebox, cu cântat, dansat şi zbenguială până pe la 4 de dimineaţă, iar duminică s-a lăsat cu dragoste, lacrimi şi război... Duminică a fost ultima noapte de dragoste, iar de 1 Martie am declarat război. Mă doare! Dar încrederea e mai presus de orice! Mă simţeam destul de rău şi am hotărât ca aseară să ies cu nişte prieteni. Am nimerit prin Grozăveşti la nişte studenţi la medicină. Am râs, am făcut caterincă, dar odată ajunsă acasă, PE JOS în şosete, pentru că de 3 zile eu am umblat tot Bucureştiul pe tocuri şi nu mai îmi simţeam picioarele, mi s-a făcut dor de el. Era ciudat să vezi la 11 noaptea o tipă în şosete umblând HAOTIC pe străzi... Am devenit un monstru! A fost totul pentru mine... acum va trebui să renasc din propria-mi cenuşă, cum am făcut-o mereu... It's hard letting you go... Astăzi m-am relaxat pe Lipscani la un Cafe au lait, după care m-am îndreptat îngândurată spre gară... Am plâns, dar soarele mi-a uscat lacrimile... Sunt doar eu...
2 comentarii:
uite cine se plimba pe lipscani si prin grozavesti si nu stie sa anunte lumea....frumos frumos :))
Chiar asa, da si tu un semn cand mai vii prin Bucuresti
Trimiteți un comentariu