Ne-am intalnit cativa prieteni, ne-am urcat in masina lu' tata si am pornit spre nicaieri... Partea buna a fost ca ai mei au fost de acord cu evadarea mea weekendul asta si mi-au dat masina cu conditia sa am grija pe drum... Am pornit spre munte... Ca in orice vis, trebuia ca locatia sa fi fost ori un deja-vu, ori un loc unde mai fusesem in viata mea actuala.. Busteni, o vila draguta la inaltime. Pana acolo am ascultat muzica buna, am cantat, am ras si am injurat participantii la trafic care fie nu acordau prioritate, fie erau de-a dreptul prosti:). In dreapta mea statea el.. Era atat de dulce! Ma sorbea din priviri in timp ce eu cercetam cu atentie in oglinda retrovizoare, masinile care se apropiau.. Am ajuns intr-un final la destinatie si asteptam sa vina restul lumii... Practic, din Targoviste plecasera 3 masini si eram in total 12 insi:). Ne-am cazat fiecare cu cine a vrut si unde a vrut si ne-am apucat sa punem ceva de mancare pentru a ne potoli foamea. Era o zi superba de septembrie, cu un peisaj feeric, unde auriul cerului se imbina perfect cu aramiul frunzelor si cu cenusiul muntilor stancosi... Crucea de pe Caraiman ne veghea fiecare miscare:).Nori zambeau. Obositi de pe drum, ne-am retras fiecare in camerele noastre si am adormit (in living au mai ramas cativa baieti sa mai discute d'ale lor)... Deodata, se aud batai in usa mea... afara ploua si nu prea realizam ce fac. Am coborat speriata din pat, cu inima cat un purice si am deschis usa... Eram imbracata intr-un tricou larg de-al lui... Mi se conturau formele in lumina tremuranda a coridorului... Ma ucidea privirea lui:). M-a invitat afara sa vedem luna... Era superba! Am iesit in ploaie si de nicaieri s-a auzit piesa Celinei Dion-Map to my heart... Am inceput sa fredonez piesa in timp ce ploaia imi lipea tricoul de corp si el ma sorbea din priviri... Give me a reason to dance in the dark... Mi-a sarutat mana si am inceput sa dansam. Era un ritual oniric, intr-o dimensiune neexplorata unde Eros se intalnea cu Tanathos, nascandu-se din ei o noua fiinta... "noi"... Era magic! Tremuram imbratisati in lumina lunii pe jumatate acoperita de nori si ne sarutam, energizati de picaturile reci de ploaie care se prelingeau pe umerii mei goi... Ma mangaia si imi spunea ca.. "asa a fost scris" si ca nimeni nu va schimba asta... Am evadat in absolut in acea noapte... Am pierdut firul intamplarilor...
M-am trezit... in 2 ore trebuia sa plec la scoala de soferi... Am visat... Asta e.. niciodata nu e prea tarziu!
Un comentariu:
S-a reincarnat Eliade, domnu' Dan !
Trimiteți un comentariu