Titlul este inceputul unui discurs de-al lui Jon Bon Jovi din 2000, de la un concert din Osaka.Vorbea despre piesa "Runaway", prima lor piesa, etc... Am ales titlul acesta pentru ultimul post in calitate de minora imatura [:))], deoarece piesa "Runaway" e cea mai reprezentativa pentru mine in perioada asta... Piesa e profunda, e varianta slow si imi intra direct la suflet... Sa revenim la ce voiam sa postez...
Am ajuns aseara acasa, dupa o mini-vacanta la tara, momentan sunt singura in camera mea, ascult muzica si ma bucur de ultimele mele ore ca si copil (oficial):). Imi bat la usa rationalul, responsabilitatea si maturizarea si eu vreau sa ma dau disparuta! Am invatat pana acum foarte multe lucruri care sper sa ma ajute pe viitor si sa ma faca sa devin mai puternica. Ma asteapta un an greu, un an de care va depinde viitorul meu, un an in care va trebui sa demonstrez cine sunt cu adevarat. Pana atunci insa, mai am de infruntat si de iubit o vara intreaga, mai am de acumulat numeroase amintiri si prietenii, mai am de plans cateva nopti, mai am de alergat cativa kilometri pe plaja, mai am sa vizitez cateva locuri care imi aduc aminte de copilarie. Pana atunci sper sa imi intalnesc si misteriosul meu cu ochi verzi, sa stam pe plaja, noaptea, sa-mi cante la chitara si sa ma mangaie pe par... Pana atunci mai am de trait cateva clipe infantile, pure, inocente... Odata cu varsta asta de care noi ne bucuram, ne afundam fara sa vrem in realitate, in prostie(prostia celor din jur), in decizii si in vulgaritate... Nu mai putem privi problemele ca pe niste chestii neinteresante pe care le rezolva mama sau tata... de acum trebuie sa ne implicam. Cum vom reusi daca ne lasam purtati de val?:) Sa nu uitam niciodata copilaria! Pana acum, va spun sincer, nu am absolut niciun regret! Am avut o copilarie vulcanica, exact cum sunt si eu, cu parinti de gasca, care m-au inteles, cu rude si prieteni simpatici, cu jucarii si alte atractii ale varstei... O sa am cea mai tare zi de nastere (sunt sigura) si voi pasi in lumea adultilor la fel de visatoare si de panteista cum ma stiu... Belive in your dreams!
Sincera sa fiu, nu prea mai am inspiratie... o sa revin cu detalii dupa marea petrecere de maine si o sa va povestesc cum o sa ma simt la 18 ani:).
Va pup si aveti grija de voi!
Un comentariu:
MAJOROOOOO>:D<
la multi ani scumpiiii:*
Trimiteți un comentariu